antet

Regio UE GR MDRAP focsani fonduri-ue
 

Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia

 

Îmi jertfesc toate economiile mele adunate în timp de 40 de ani, iar frontiscipiu va purta denumirea de Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia", nerămânând pentru mine nici un alt avantaj, totul fiind făcut de mine pentru neam și cultura lui.(Maior Gheorghe Pastia – referitor la Ateneul Popular)

Proiectat pentru a fi un spațiu multifuncțional și un suport cultural și economic a teatrului comunal Maior Gheorghe Pastia", Ateneul Popular, a prins contur în 1926 prin prisma generoasei donații săvărșită de filantropul focșănean Maior Gheorghe Pastia; care în dorința sa de instituire pe plan local a unui instituții care să acopere pe deplin nevoile culturale a focșănenilor a oferit comunității suma de 4 milioane de lei.

Clădirea în sine ar fi trebuit să acomodeze în interiorul ei mai multe săli cu diverse funcționalități, printre care erau stipulate: o sală de cinematograf, o bibliotecă, un spațiu de întrunire pentru Liga Culturală și o sală muzeală.

După o analiză amănunțită, primăria (pe 17 mai) a convenit să ridice clădirea pe terenul din Piața Libertății (Piața Unirii astăzi) cu o ușoară extindere spre Grădina Publică, până în bariera cu proprietatea Macri.

Pe data de 31 iulie, administrația locală, în baza contractului de amenajare nr. 9804, oferă proiectul arhitectului Simion Vasilescu din București, oferindu-i rolul de supraveghetor arhitectului Fr. Hamel.

Pe data de 29 mai are loc ceremonia actului de fundație. La acest eveniment, pe lângă comunitatea locală, participă și trei miniștri ai guvernului Averescu: Octavian Goga, dr. Petre Groza și Ion Petrovici. Inspirat de generozitatea maiorului și de dorința sa de popularizare a actului de cultură, Octavian Goga, în cuvântarea sa, prezintă Ateneul Popular drept un templu de lumină și cultură, iar maiorul Gheorghe Pastia un pedagog al maselor, mă închin Domniei Sale. Sunt încăntat că mă aflu azi în fața unui asemenea om.”

Construcția Ateneului se va finaliza în anul 1937 și se înscrie în rândurile construcțiilor culturale etajate (subsol, parter și etaj). Subsolul adăpostește pivnița și depozitul, în timp ce parterul cuprinde sala de spectacole și scena care este marcată de o arcadă semicirculară, fiind împodobită cu motive vegetale în stuc. La etaj se accede prin intermediul a două scări laterale, care dau într-un hol conectat la balconul sălii de spectacol și la trei camere poziționate deasupra intrării.

În pofida strădaniilor sale, Gheorghe Pastia, nu a reușit să vadă finalitatea construcției întreprinse prin donația sa, datorită unor neînțelegeri dintre el și consiliu, el încetând din viață în anul 1929 pe 15 octombrie.

Din totalul de 4 200 000 ce se vor plăti din vânzarea caselor din str. Ghergheasa, 63 prevăzute în actul de donație pentru acest scop, evaluate la 916.000 lei am depășit cu mult suma ce am donat. Astfel, cer luarea în primire a construcției Ateneului, împreună cu toate materialele degajându-mă de orice răspundere pe care o las pe seama Consiliului comunal. Aceasta o fac pentru mai multe motive: mai întâi pentru că am fost adânc jignit de atitudinea Consiliului comunal actual, de câte ori au avut ocazia au nesocotit justele mele reclamațiuni. Apoi pentru a mă dispensa, mai ales acum la bătrânețe de neplăcerile ce mi le-am creat singur, că fac un bine sacrificându-mi energia și toate economiile făcute. Nu vreau să mai văd și la Ateneu, desfășurându-se spectacolul dureros pentru mine, pe care îl văd în viața ce se desfășoară la Teatrul comunal...”

Astăzi, clădirea în sine adăpostește sala de concerte și spectacol, fiind un loc favorizat pentru ambientul de epocă și acustica excelentă; festivalul de muzica ușoară Florentin Delmar” fiind unul dintre nenumăratele evenimente muzicale găzduite de sălile Ateneului Popular.