Ctitoria comnitorului Constantin Cehan Racoviță, în a doua parte a domniei sale (martie 1756- martie 1757), lăcașul de cult a ridicat în 1756, pe locul dăruit de Ioniță Zugravul. La bază, prima construcție era construită din lemn, fapt menționat și în Letopisețul Țării Moldovei: ”Făcut-au și o biserică de lemn la Focșani„ . De asemenea, în cadrul aceleași scriere, mai apărea și vizita lui Constantin Vodă Cehan din 1755 : „luând al doilea domnia în Moldova, Constantin Vodă Cehan la leat 1755...și ajungând la Focșani a șezut trei zile...mergând și la o biserică de lemn a Măriei Sale, Prorocul Samoil, de au auzit liturghia, la care acea mergere a fost cu pricina de s-au făcut de piatră cu mâna episcopului Roman.”

În următorul an, în locul vechiului lăcaș de cult a început să fie ridicat un alt edificiu bisericesc, care avea să facă parte dintr-un complex mănăstiresc. Mănăstirea a fost înconjurată cu ziduri de piatră, în 1789 oferind adăpost armatelor ruso-austriece în perioada conflictului ruso-austriac- turc.

Structural ”bieserica a fost construită pe tipul de plan în formă de cruce cu pridvor, pronaos, naos și altar, iar turla de pe pridvor se accede printr-o scară de lemn. Fațadele sunt închise de un brâu puternic profilat care le împarte în două registre. Registrul inferior este decorat cu arcaturi trilobe terminate în acolade care au ca punct de sprijin stâlpi adosați cu fus cilindric. Registrul superior prezintă panouri dreptunghiulare cu firide circulare în mijloc. Modenatura este de inspirație muntenească. Ușa este marcată de un profil puternic reliefat ce formează un unghi deasupra acesteia. Turla are plan pătrat și este decorată cu stâlpi adosați ce susțin arcade semicirculare oarbe, arcade care încadrează ferestrele. „ (Patrimoniul Cultural Național construit din Jud. Vrancea – Muzeul Vrancei)