În vederea aducerii unui omagiu celor care și-au depus viața pentru independența acestor meleaguri, fruntașii vieții publice focșănene (Anton M. Alaci, gen. Gh. Macarovitch, N.N. Săveanu, gen. Ion Rașcu, primarii Th. Basarabeanu și Șt. Graur) au decis să ridice un monument al eroilor putneni căzuți. Proiectul întocmit de sculptorul Oscar Spathe necesita pentru implementare suma de 32.000 lei, din care s-a reușit să se adune (până în 1908) doar 22.000 lei. După împlinirea strădaniilor întreprinse de autoritățile locale și după soluționarea problemei amplasamentului, statuia și-a găsit locul în fața Palatului Justiției.

Inaugurarea monumentului s-a realizat pe data de 29 iunie 1916, iar în cadrul festivității generalul Gh. Macarovitch a evidențiat sacralitatea monumentului: „Monumentul va fi un exemplu viu pentru generațiile viitoare care va trebui să se descopere cu pietate în fața pietrei și a bronzului”; în timp ce colegul său liberal N.N. Săveanu accentua importanța simbolică: „Ne-am adus prinosul de recunoștință acelor care prin sângele lor ne-au dat independența țării; monumentul nu e numai o evocare a trecutului ci o rază de speranță pentru viitor.”

Structural, monumentul este alcătuit dintr-un piedestal masiv și un grup statuar în „ronde-bosse” care prezintă două personaje (un dorobanț în poziție de atac și o femeie cu steag – Patria), având per total o înalțime de circa 6,5 metri. Pe fațada soclului există un basorelief lucrat în bronz, care redă asaltul asupra Griviței din 30 august 1877.