Poziționat pe hotarul dintre cele două țări românești și învecinat Pichetului de graniță 45, imobilul de astăzi a reprezentat o construcție întreprinsă în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, fiind la bază han, datorită locației sale.
    Datorită poziționării avantajoase, clădirea în sine a servit și ca locație vamală, corespondența și cursele de legătură dintre cele două regiuni trecând prin acest punct.
    Unificarea orașului Focșani și a celor două Principate Române, au adus cu ele o reorientare utilitară a clădirii; vechiul sediu vamal fiind transformat într-un hotel (Hotel „Cimbru”). Printre oaspeții care i-au trecut pragul, s-au numărat între anii 1859-1862, 16 membri din Comisia Centrală (Mihail Kogălniceanu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Șuțu etc.). În anul 1931, cu prilejul aniversării a 40 de ani de activitate, Congresul Ligii Culturale, alături de istoricul Nicolae Iorga au plasat pe fațada imobilului o placă comemorativă cu inscripția „Aici a fost cel dintâi hotar distrus pentru unitatea națională”.
    În 1912 clădirea a intrat în posesia Poștei Române filiala Focșani până în anul 1973, moment când poșta este plasată într-un imobil nou. Din 1982 clădirea intră în posesia Muzeului Județean, care încadrează edificul, începând cu 2006, într-un program de restaurare finanțate din fonduri PHARE. Proiectul de reabilitare este încheiat cu succes în anul 2008, punându-se bazele Muzeului Unirii Focșani, inaugurat pe 24 ianuarie 2008 în prezența Președintelui României.
    Reprezentând o veritabilă dovadă a spiritului unionist, Muzeul Unrii Focșani găzduiește în interiorul său un bogat patrimoniu cultural, mobiliar și documentar al epocii Unirii Principatelor; edificiul în sine constituind un simbol al recunoștinței aduse de micul târg de pe Milcov activității asidue întreprinse de elitele vremii.
    În fapt, primul Muzeu al Unirii și-a început activitatea în 1966, prin prisma unei expoziții foto-documentare, la care au fost expuse și o serie de obiecte de patrimoniu donate de Iași, Galați și Ploiești. Expoziția în sine a constituit un important eveniment cultural, fapt pentru care prezența ei s-a bucurat de o rezonanță aparte în presa vremii. În pofida puternicului ton politic impus de regimul comunist, expoziția a reușit să reînvie în spiritul local acea mândrie principiară a semnificației urbei focșănene în cadrul procesului de unificare; fapt pentru care în cadrul articolului cu pricina personalitățile așa zis „burgheze” (precum Mihail Kogălniceanu) nu au mai fost ponegrite, ele fiind evaluate prin prisma acțiunilor lăudabile.
    Ulterior, locația expoziției a cunoscut mai multe amplasamente, Muzeul Unirii găsindu-și într-un final locul de drept (Vechea Vamă) la începutul anului 2000, moment când Consiliul local a decis de comun acord să reabiliteze clădirea vămii.
    Patrimoniul cultural înfățișat astăzi de către sălile muzeului sunt repartizate cronologic, fiecare expoziție încercând să capteze esența perioadei înfățișate. Prin urmare, începând cu intrarea în muzeu, avem expuse mai multe mărturii documentare, publiciste muzeistice care ilustrează Revoluția din 1848, moment de căpătăi în promovarea sentimentelor prouniune. Fapt pentru care, exponatele în cauză pun în evidență ardoarea și speranța autorilor, care nutreau unirea românilor de pretutindeni într-un stat național unic.
    Urmărind șirul cronologic al evoluției ideilor, expoziția își focalizează atenția asupra Comitetelor Unioniste, prin prisma unor publicații, fotografii și obiecte (datate între 1856-1859); încercând prin intermediul acestora să redea atmosfera alegerilor pentru Adunările Ad-hoc, a ședințelor și a problemelor abordate, în special principala temă a unirii.
    Beneficiind de o expoziție personală, avem încadrată în șirul evenimentelor personalitatea renumitului deputat de Putna, Moș Ion Roată, care poartă asupra-i exemplul grăitor al prezenței glasului rural în cadrul hotărârilor dezbătute.
    În continuare expoziția se axează pe două personalități de seamă ale perioadei, Mihail Kogălniceanu și domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În întâmpinarea celor mai pregnante figuri ale epocii, muzeul prezintă o sumedenie de documente, publicații și obiecte personale, alături de picturile și litografiile epocii.
    Prin intermediul exponatelor redate muzeul atrage vizitatorul în realitatea anilor 1859-1862, a apogeului lucrărilor Comisiei Centrale, a entuziasmului general, dar mai ales a efervescenței culturale și ideologice care au plasat tânărul stat român pe un drum al modernității.

Program de vizitare al muzeelor

PREȚURI DE INTRARE: 

Adulți preț întreg - 4 lei

 Grupuri organizate adulți și pensionari -2 lei

Elevi, veterani de război,  persoane cu handicap mediu sau ușor, reducere 75% din prețul biletului întreg – 1 leu

Persoanele cu handicap, grav sau accentuat precum și persoanele  care le însoțesc și salariații din rețeaua muzeală- gratuit